Unul dintre cele mai mari pericole ascunse ale condusului pe ploaie este pierderea controlului si accidentarea din cauza aquaplaning-ului. Iata cum sa il preveniti.
Asia de Sud-Est se afla in prezent in plin sezon musonic, iar vremea ploioasa inseamna un singur lucru pentru soferi: este nevoie de mai multa prudenta pentru a face fata drumurilor umede.
In afara de faptul ca apa reduce frecarea si, prin urmare, tractiunea pe sosea, fenomenul mai periculos care duce adesea la accidente este aquaplanarea. De multe ori, acesta se poate intampla brusc si te poate prinde cu garda jos, dar cu cateva sfaturi de pregatire si cunostinte, nu trebuie sa fii o alta statistica a accidentelor. Ce este aceasta?
Aquaplanarea (sau hidroplanarea) este fenomenul de acumulare sub roti a unei cantitati de apa mai mare decat cea pe care benzile de rulare ale anvelopelor sunt capabile sa o deplaseze, ceea ce face ca intreaga anvelopa sa “surfeze” pe un strat de apa. Este una dintre cele mai periculoase situatii in care se poate afla un sofer, iar unul dintre obiectivele principale ale condusului pe ploaie este de a se asigura ca acest lucru nu se intampla.
Cum sa preveniti aquaplanarea
Cele doua cele mai bune modalitati de a preveni aquaplanarea sunt sa va asigurati ca anvelopele sunt in stare buna, sa nu conduceti prea repede pe ploaie si sa fiti atenti la drumul din fata.
La fel ca in aproape orice in viata, nu strica sa fii pregatit. Tocmai de aceea, primul pas pentru a conduce pe ploaie este sa va intretineti corespunzator masina. Asigurati-va ca anvelopele au o banda de rulare suficienta si ca nu prezinta o uzura neuniforma sau anormala, deoarece acestea sunt cel mai important aliat al dvs. in conducerea pe timp de ploaie si singurele lucruri care va tin masina pe sosea si departe de parapet sau longkang.
Adancimea benzii de rulare este cel mai important factor determinant in ceea ce priveste abilitatile de tinuta de drum pe timp de ploaie ale masinii dumneavoastra. Aceste caneluri ofera apei de pe sosea un loc unde sa se duca, asigurand ca anvelopele dvs. raman in contact cu asfaltul. O adancime mai mica a benzii de rulare in cazul anvelopelor uzate inseamna o capacitate mai mica a acestora de a evacua apa. Limita minima legala pentru adancimea benzii de rulare este de 1,6 mm, dar chiar si aceasta este mult prea putin adanca pentru a fi eficienta in lumea reala.
Dar chiar si cele mai bune anvelope pentru vreme umeda in stare noua pot fi coplesite daca viteza este prea mare si intalnesc prea multa apa prea repede – la fel cum o chiuveta de bucatarie nu se poate scurge instantaneu daca ati aruncat o oala cu apa in ea. Acesta este motivul pentru care testam in mod cuprinzator si obiectiv anvelopele, pentru a raspunde la intrebari precum “care sunt cele mai bune anvelope pentru vreme umeda?”.
Singura metoda sigura pentru a va asigura ca masina dumneavoastra ramane pe drumul drept este sa reduceti viteza atunci cand conduceti pe ploaie, sa cititi drumul din fata si sa incercati sa evitati zonele mai stralucitoare si mai umede.
Un sfat care poate fi de ajutor si care nu este predat in scolile de soferi este urmatorul: urmati urmele pneurilor vehiculului din fata dumneavoastra. Aceste urme apar ca urmare a faptului ca apa este deplasata de anvelopele acestuia, lasand temporar un sant mai uscat pentru ca masina dumneavoastra sa se descurce inainte ca suprafata sa fie acoperita din nou.
Cum sa faceti fata acvaplanarii odata ce se produce
In linii mari, aquaplaning-ul poate fi clasificat in doua tipuri.
Primul, mai previzibil, este cel in care va stropiti intr-o balta adanca, iar rezistenta apei trage masina intr-o parte.
Celalalt scenariu este cel in care mergeti suficient de repede incat anvelopele incep sa faca surf pe un strat subtire, abia vizibil de apa, de obicei in jurul unei curbe pe autostrada. Acesta este mult mai periculos, deoarece indiciile care v-ar putea spune ca ceva nu este in regula sunt usor de ratat. Pentru aceasta va trebui sa va bazati pe urechi, maini si simtul echilibrului: s-ar putea sa auziti cum creste brusc turatia motorului, sa simtiti cum directia devine “usoara” sau mai putin receptiva si sa simtiti cum partea din spate a masinii se “balanseaza” subtil, nesincronizandu-se cu partea din fata.
In ambele scenarii, nu aplicati niciun impuls brusc, cum ar fi franarea sau directia brusca, deoarece acest lucru va dezechilibra masina si va poate face sa derapati si sa intrati in parapet sau in alte vehicule. In schimb, mentineti o acceleratie constanta sau ridicati treptat acceleratia, tinand in acelasi timp volanul si tinandu-l indreptat drept inainte.
Si daca toate acestea esueaza si constatati ca masina incepe sa derapeze, nu intrati in panica. Pastreaza-ti nervii tari, concentreaza-ti privirea asupra directiei in care vrei sa mergi (in loc sa te fixezi pe obstacolele pe care le-ai putea lovi), orienteaza-te in directia in care vrei sa mergi (deci, daca masina derapeaza spre partea stanga a drumului, va trebui sa orientezi spre dreapta) si, din nou, nu frana brusc.
Ramaneti in siguranta pe drum!
